|
|
||
|
Vezi și:INOPINAT,
SPIRIT
... Mai multe din DEX...
GÂNDI (LA) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru GÂNDI (LA)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 536 pentru GÂNDI (LA). Dimitrie Bolintineanu - La un martir ... Dimitrie Bolintineanu - La un martir La un martir de Dimitrie Bolintineanu Tu, ce mori cu fericire, Pentru ceilalți muritori, Cine ești tu, o, martire? Cine te trimite ori? Ești om? Zi ... Dimitrie Bolintineanu - La avere ... Dimitrie Bolintineanu - La avere La avere de Dimitrie Bolintineanu Fericire-adevărată Este a se mulțumi Cu ursita ne-mpăcată, Orișicare ea ar fi. Fericit e cel ce știe ... e cel ce-n lume, Fără de a fi roșit, Poate încă a ne spune Cu mândrie: sunt cinstit! Muritori, gândiți la moarte! Strigă orele ce zbor Și nu uită să ne poarte Viața pe aripa lor! În mormânt ce-ți folosește Aurul ce-ai aduna? Și ... Mihai Eminescu - La aniversară ... Mihai Eminescu - La aniversară La aniversară de Mihai Eminescu 1875 Narațiune originală Ea se numea Cleopatra, iar el Gajus Iulius Caesar Octavian August. Adică ea citise un roman ș-ar ... dau! Mama mi-a spus să-i dau o păpușă. Tolla, Tolla! — zise el râzând — tare mi-ești dragă". Apoi șezu la masă și gândi adânc... asupra egalității a două hipotenuze. Luă o coală mare de hârtie albă și scrise drept în mijloc: Regină! Te iubesc! Iscălit: Gajus ... Ah! că prostu-i — gândi ea — nu poate vorbi și el de altceva, azi cel puțin — adaose uitându-se timid în sus la el. Ce frumosu-i ș-așa, când spune prostii, îmi place ș-așa — gândi tot ea. Apoi nu mai gândi nimic sau Dumnezeu știe ce — destul, după ce tăcu mult fără s-asculte, zise cam întins și cam ca și când n-ar fi ... stabileau diplomaticește să-și zică d-ta — atunci tu — tu din greșeală, și iar din greșeală, ș-așa mai departe. În fine ajunsese la ... Dimitrie Bolintineanu - La pizmă ... Dimitrie Bolintineanu - La pizmă La pizmă de Dimitrie Bolintineanu Pizmă, tu ești răsplătirea Faptelor celor mai mari! Tu stingi pacea și iubirea Și faci zilele amari. Tu faci ca să ... rea; Ăst cărbun ce arde fruntea ce atinge Dar care mânjește, după ce se stinge Însuși pe acela care îl ținea. Tu-mpletești cununa morții La maptirii renumiți, Tu tragi jos în lume sorții Regilor neodihniți. Pizmă, orișiunde naște o virtute, Un talent, un merit, un prezent ceresc, Ale tele umbre ... se umple cu al tău venin, Care o îmbată și o schimbă-n fiere, Ura-nlocuiește amorul divin. Eu te văz pe orice față, De la domni până la sclavi. Fumul tău pe toți răsfață, Pe cei slabi și pe cei bravi. Tu inspiri adesea pana care scrie, Vorba roditoare unui orator, Ce combate ... ... are să ajungă la conac, la Sălcuța, dincolo de jumătatea drumului... Acolo stă un ceas, să dea grăunțe calului; până la toacă, e-n oraș la boierul. Gândindu-se la boierul, se pipăie-n sân - legătura cu banii stă bine. A trecut de cotul dealului la câmp deschis. E a doua zi de sfântul Gheorghe. Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur ... poți intra pe dedesubt; poți pe urmă s-o descui pe dinăuntru și să ieși frumos. Intră încetinel; lasă-te pe vine; mergi pe dibuite la paturi; ascultă bine unde răsuflă, și trece-le cu basmaua asta pe la nas fiecăruia... Odată să tragă-n suflet din mirosul ăsta, și nu se mai deșteaptă până la ziuă, să-i tai cu ferestrăul. Și zicând acestea, îi dă basmaua-n mână și-l împinge pe flăcău încet-încet spre ușă. Băiatul trece ... uite odată înapoi, dar a apucat să cotească la dreapta pe după movila bisericii, și prispa conacului nu se mai poate vedea. Ajungând la cotul dealului, unde apucă drumul spre Poenița, buiestrașul gâfâind își potolește puțin mersul la ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La Iulia ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La Iulia La Iulia de Bogdan Petriceicu Hasdeu Când văz o floare Lucind la soare Ca o lumină din curcubeu, Mă fac o rază, Ce colorează Flori și mai mândre pe chipul tău! Când pe sub seară În primăvară ... din ochii tăi! Când în altare Vin cu-ntristare S-ador în pace pe Cel-de-Sus, Văz pe icoană Sânta Madoană, Și bietul cuget la tine-i dus! Nimic nu-mi place! Anima tace, Dar mintea-ntreabă de multe ori: Să fii tu oare Mai dalbă floare Decât atâtea sublime ... mai fie ca-n ochiul tău? Să fii tu oare Lună și soare, Lună și soare și Dumnezeu?... Suflet, junie Și poezie Astfel se-nchină la zâna lor, Pe lângă care Totul se pare O noapte neagră, un negru nor! Suflet, junie Și poezie Sunt călătoare p-acest pământ: Orice le ... ... hotărăște să se mai lase și pe călcâie. Lumânările se aprind. Lache scoate din buzunar o portocală[lxix] , îi trage coada afară și ia, de la cucoana care l-a făcut măgar și obraznic, lumină. 12 și un sfert... Lache suie la mitropolie cu portocala aprinsă. Suind, gândește... La ce? La un lucru foarte ciudat: de ce totdeauna gheata din dreapta supără mai tare decât cea din stânga? Și apoi: de ce la suiș supără gheata din dreapta mai tare decât pe drum drept? 1 și trei sferturi... Lache coboară dealul mitropoliei, ținând strâns portocala aprinsă... Ciudat lucru ... umblăm... e rău când stai! Și amicul zice: — Și mie mi se pare. Atunci, pornesc ca doi frați din Siam și încet-încet trec la maidanul Duca. 10 ceasuri. Lache și amicul se dau în leagăn, fiecare întinzând piciorul din partea unde s-au ținut la braț... Pareă vântul face bine, la început... Dar peste câteva momente, cei doi amici se satură de leagăn și pornesc după metoda lor. 1 și jumătate după-amiazi. Lache s-a ... desfăcut pentru un moment de brațul amicului, care stă rezemat de un perete al vestibulului Teatrului Național. Lache cumpără de la ... Grigore Alexandrescu - Mormintele. La Drăgășani ... Grigore Alexandrescu - Mormintele. La Drăgăşani Mormintele. La Drăgășani de Grigore Alexandrescu Când vizitam odată locașurile sfinte, Mărețe suvenire din vremi ce-au încetat, Eu mă oprii pe valea bogată în morminte, Unde ... Labarum vechi al luptei, simbol al biruinței, Prin care-a-nvins barbarii creștinul Constantin. Și mă gândeam l-aceia ce umbra-i învelește, La Grecia modernă ce ei au sprijinit; Căci jertfa pentru nații la cer se priimește, Căci sângele de martiri e plantă ce rodește Curând, târziu, odată, dar însă nelipsit. Precum cei dintâi preoți ce crucea o purtară ... Născu pe-ai libertății vestiți răzbunători; Parnasul și Olimpul cu fală se priviră Când flotele barbare zdrobite le zăriră, Și flacăra din ele suindu-se la nori. Sunt vrednici de vechimea din veacuri fabuloase, Sunt mari cum fu robia sub limpedele-i cer, Și lupta și izbânda a Greciei ... ura robiei, a patriei iubire În limbi deosebite se vor numi virtuți, Cât vor număra grecii între vestite zile Ziua când Leonida căzu la Dimitrie Bolintineanu - La o damă română ... Dimitrie Bolintineanu - La o damă română La o damă română de Dimitrie Bolintineanu ,,Tu vrei să-ți spun, acuma, de ce nu te iubesc? Ei bine! mă ascultă și află ce gândesc ... Arunc-a ta privire pe-o inimă uscată Ce egoismu-nchide și micșorarea-mbată, Pe-o inimă ce-i mută ca un mormânt fioros La tot ce este nobil, plăcut și generos; Aceea va-nțelege când tu vorbești în lume De aur, de cordele, de titluri și de nume. Eu ... a mea țară, visând eu în tăcere, S-adorm pe sânu-i dulce, cu fragedă plăcere. Dar tu vrei aur, titluri; și tânăru-mi amor La sunetul monetei s-avântă râzător. De vrei să-mi fii iubită, vin' către țărmul vieții, În care tot e dulce ca visul tinereții, Acolo, dragă ... Mihai Eminescu - La o artistă (Ca a nopții poezie) ... Mihai Eminescu - La o artistă (Ca a nopţii poezie) La o artistă de Mihai Eminescu Ca a nopții poezie, Cu-ntunericul talar, Când se-mbină, se-mlădie C-un glas tainic, lin, amar ... muge a pustiu. Ești tu nota rătăcită Din cântarea sferelor, Ce eternă, nefinită Îngerii o cântă-n cor? Ești ființa-armonioasă Ce-o gândi un serafin, Când pe lira-i tânguioasă Mâna cântecul divin? Ah, ca visul ce se-mbină Palid, lin. încetișor, Cu o rază de lumină Ce ... Ion Luca Caragiale - La hanul lui Mânjoală ... ce-i afară... - Ce e? - S-a pornit un vânt de sus... vine prăpăd. Am sărit drept în picioare și m-am uitat la ceas: zece și aproape trei sferturi. În loc de o jumătate de ceas, stătusem la han două ceasuri și jumătate? Vezi ce e când te-ncurci la vorbă! - Să-mi scoață calul! - Cine?... Argații s-au culcat. - Mă duc eu la grajd... - Ți-a pus ulcica la pocovnicu! zice cocoana pufnind de râs și ținându-nii calea la ușă. Am dat-o binișor la o parte și am ieșit pe prispă. În adevăr, era o vreme vajnică... Focurile chirigiilor se stinseseră; oameni și vite dormeau pe coceni, vârându-se ... prost? să pleci pe vremea asta! Mâi de noapte aici; pleci mâine pe lumină. - Nu se poate... Mi-am tras mâna cu putere; am mers la grajd; cu mare greutate am deșteptat un argat și mi-am găsit calul; l-am închingat, l-am tras la scară și m-am suit în odaie să-mi iau noapte bună de la gazdă. Femeia, dusă pe gânduri, ședea pe pat cu căciula mea în mânâ, o tot învârtea ș-o răsucea. - Cât am de plată? am întrebat ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru GÂNDI (LA)Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru GÂNDI (LA). ... INOPINÁT , - Ă , inopinați , - te , adj . La ... p . ext . minte , rațiune , intelect . 2. Persoană considerată sub raportul capacității sale intelectuale sau din punctul de vedere al însușirilor morale , de caracter etc . 3. ( La pl . ) Societatea în întregul ei , oamenii considerați ca purtători ai unor idei , ai unor preocupări intelectuale ; opinie publică . 4. Mod , fel de a gândi ... 5. Caracter specific , trăsătură caracteristică a ceva . 6. Înclinare , pornire , tendință care determină felul de a fi , de a gândi , de a se manifesta al cuiva . 7. Glumă , anecdotă , banc . II. Semn grafic în scrierea greacă , care , adăugat unui sunet , arată cum se ... |
||